BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

luni, 5 aprilie 2010


Cine vrea ceva bun si dulce se alege cu dubla satisfactie!Alege africana.ro si poti castiga!

duminică, 4 aprilie 2010

Concurs

Daca doriti ceva bio si de efect acum e momentul
Site-ul nucilor de sapun organizeaza un concurs, în urma căruia puteți câștiga prin tragere la sorți unul din următoarele premii:

Ce trebuie să faceți:

  • Lăsați un comentariu în care să ne împărtășiți în câteva cuvinte un sfat practic
  • Dacă scrieţi pe blogul vostru despre concurs şi îmi lăsaţi linkul, aveţi şanse duble la tragerea la sorţi

Vă puteți înscrie până pe 4 aprilie ora 24, extragerea o vom face pe 5 aprilie cu ajutorul site-lui random.org, iar publicarea numelor câștigătoare va avea loc în aceeași zi. Pentru livrarea premiului este necesară o adresă din România (chiar dacă nu sunteţi din România, puteți da adresa unui părinte sau a unui prieten). Livrarea se va face prin Poșta Română.

Mult succes!

marți, 16 martie 2010

Insula Pastelui

Insula Paştelui (spaniolă Isla de Pascua) sau Rapa Nui este o insulă din Pacificul de Sud dependentă de Chile.

Primii navigatori europeni care la începutul sec. al XVIII-lea au păşit pe Insula Paştelui n-au putut să-şi creadă ochilor. Pe acest petic de pământ, aflat la o distanţă de 3600 km de coasta chiliană, au descoperit sute de statui imense, răspândite pe întreaga insulă.

Munţi întregi fuseseră de-a dreptul răsturnaţi, roca vulcanică dură ca fierul fusese tăiată ca o bucată de unt, iar stânci imense cântărind zeci de tone zăceau prin diferite locuri unde nu ar fi putut fi prelucrate. Sute de statui uriaşe, unele atingând 10-12 m înălţime şi cântărind 50 de tone, contemplă până în ziua de azi cu ochii lor lipsiţi de viaţă, aidoma unor roboţi monstruoşi care aşteaptă clipa când vor fi din nou puşi în funcţiune, de călătorul aflat în trecere pe aceste meleaguri. Iniţial, aceşti coloşi purtau şi nişte pălării, dar acestea nu contribuie cu nimic la dezlegarea misterului. Daca mai adăugam la aceasta şi faptul că pălăriile, în greutate de peste 10 tone, zăceau departe de capetele de piatră ale statuilor carora le aparţineau, urmând ca apoi să fie ridicate la înalţimea necesară, se poate înţelege că ele nu fac decât să încâlcească şi mai mult dezlegarea enigmei.

Prin preajma unora dintre aceşti coloşi s-au găsit nişte tabliţe de lemn acoperite cu un fel de hieroglife speciale. Cea mai mare parte dintre tabliţe au dispărut, iar în zilele noastre nu mai există decât vreo 10, răspândite prin muzee, însă, până în prezent, nu a putut fi descifrată nici una dintre ele.

Cercetările întreprinse de Thor Heyerdahl, cu privire la aceşti coloşi misterioşi, au scos la iveală faptul că pe teritoriul insulei s-ar fi succedat trei forme de civilizaţii distincte, prima părând, în chip paradoxal, a fi fost cea mai evoluată. De-a lungul peretilor stâncoşi ai insulei şi de jur-împrejurul craterelor vulcanice, exploratorul a descoperit sute de statui începute, dar neterminate. Mii de unelte, nişte simple topoare de piatră, erau împrăştiate la rândul lor, ca şi cum lucrul ar fi fost întrerupt pe neaşteptate. Insula Paştelui se află situată departe de orice continent şi de orice civilizaţie. Luna şi stelele par mai apropiate pentru locuitorii insulei decât orice alt uscat. Nici-un arbore nu creşte în acest sol vulcanic.

Nici nu poate fi vorba de a explica transportul coloşilor cu ajutorul unor trunchiuri de lemn. Insula nu a putut să hranească mai mult de 2000 de oameni (astăzi nu mai există decât câteva sute). De asemenea, nu se poate presupune că, într-un trecut îndepărtat, insula ar fi fost aprovizionată pe cale maritimă cu hrană şi îmbrăcăminte. Cine a putut atunci desprinde asemenea blocuri de piatră direct din munte, ca apoi să le prelucreze şi să le transporte fără ajutorul unor trunchiuri de lemn, la câţiva kilometri depărtare? Cine le-a dat forma definitivă, le-a şlefuit, le-a ridicat în picioare? Şi cum le-au mai fost puse pe cap şi aceste pălării de 10 tone, a căror piatră provenea din altă carieră decât cea a statuilor?

Lume,lume fii atenta!

Site-ul Teewear.ro a lansat o provocare pentru pasionatii de desing vestimentar si pentru cei cu imaginatie.Cu un slogan de milioane "Descarca zip-ul,deseneaza pe unul din tricouri modelul tau,inscrie-l in concurs si te premiem!.Modelele castigatoare vor intra in productie!"invita tinerii la o sesiune de inventivitate care se va lasa si remunerata.Daca ai idei bune si un dram de noroc intra pe Teewear si poate te vei lauda tuturor ca tricoul purtat de ei poarta amprenta ta!
Avand in vedere vremurile de criza in care ne aflam ideea este pe atat de indrazneata si simpatica deoarece este o modalitate de a sonda piata si a afla gusturile clientilor ceea ce este un lucru foarte bun,incercand sa se creeze o colectie de tricouri pe gusturile anului 2010!Mult succes!

vineri, 12 martie 2010

Stiri

Unele specii de pinguini se scufunda la adancimi de pana la 100 m? Este, totusi, relativ putin fata de adancimile atinse de catre casalot: pana la 1.200 m
Cele mai rapide specii de pasari, care ating in timpul picajului pana la 300-350 km/ora, sunt lastunul, soimul calator si fregata?

Vitezele maxime atinse de catre diferitele specii de delfin nu depasesc 30-35 km/ora iar diferitele specii de balena – in jur de 28-30 km/ora? Cel mai rapid cetaceu, balena ucigasa, atinge pana la 55 km/ora. Trebuie, insa, mentionat ca aceste viteze maxime pot fi inregistrate doar pe distante mici, viteza de deplasare obisnuita fiind mult mai redusa
Cel mai rezistent animal fata de otravuri este ariciul? Un gram de cianura de potasiu omoara o pisica, dar ariciul se simte bine dupa ce a inghitit 5 grame din aceasta puternica otrava. Asa se explica de ce bravul animal nu se da in laturi nici cand e vorba sa manance vipere
Serpii anunta cutremurele? S-a observat ca, dintre toate vietuitoarele, serpii sunt cei mai sensibili la presimtirea cutremurelor, ei fiind inzestrati – probabil – cu o capacitate de receptionare a manifestarilor premergatoare acestor catastrofe. In Mexic exista o specie de serpi care suiera cand se apropie cutremurul
Daca n-ar fi pasarile rapitoare, precum si aricii si serpii care ii vaneaza fara crutare, soarecii ar deveni cei mai numerosi dintre toate animalele? O pereche de soareci de camp produc anual cate 36-40 de pui, in serii de cate 6-7, din doua in doua luni
Un plop de marime mjilocie produce in fiecare an peste 25.000.000 de seminte?
Un fir de in nu se rupe, sub greutatea sa proprie, decat la o lungime de 57 km? Canepa se rupe la 30 km, celofibra la 25 km iar bumbacul la 14 km.

No comment

luni, 8 martie 2010

Nu m-am putut abtine